Cultivarea a 1,8 miliarde de copaci! Cel mai arid deșert din lume a cunoscut schimbări încurajatoare, devenind mai verde
Apropo de faimosul Deșert Sahara, cred că puțini oameni nu sunt familiarizați cu el. Deșertul Sahara este cel mai mare deșert la nivel global, acoperind o suprafață de peste 9 milioane de kilometri pătrați. Se întinde pe aproximativ 4.800 de kilometri în lungime și 1.800 de kilometri în lățime, fiind de 27 de ori mai mare decât Deșertul Taklamakan din China. Numai gândul la el mă înfiorează.
Deșertul Sahara este situat în nordul Africii și se mândrește cu cele mai dure condiții climatice la nivel global. Caracterizat de secete prelungite și temperaturi ridicate, poate atinge uneori chiar și maxime de 57,7°C. Când este vizualizată pe hărțile din satelit, partea de nord a deșertului Sahara apare ca o culoare maro-roșiatică, considerată de oameni cea mai neprimitoare zonă pentru viața de pe Pământ. Este într-adevăr cel mai arid deșert din lume.

Mulți oameni au impresia că în nesfârșitul deșert Sahara s-ar putea să nu existe decât nisip auriu inepuizabil și soare arzător, iar construirea unei centrale solare este o idee bună, pentru că nu pare să existe nimic altceva. Se pot folosi cuvinte sterpe, lipsite de viață, sterile, pustii, dezolante, tăcute și alte cuvinte pentru a exprima pustiirea și tragedia sa. Dar nu este așa, iar astăzi deșertul Sahara de Vest a suferit o schimbare binevenită, o suprafață de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați de deșert acoperită de copaci și munți.
În 2020, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga din Danemarca și de la Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA) din Statele Unite au colaborat pentru a forma o echipă internațională care să efectueze studii de teren asupra mediului în Africa de Vest. Aceștia au fost uimiți să constate că regiunea Sahel și zonele semi-umede găzduiau o creștere semnificativă a copacilor. Copacii erau distanțați la doar câțiva metri unul de celălalt, iar dacă densitatea copacilor s-ar dubla, s-ar putea forma o vastă pădure.
Evident, această nouă descoperire a răsturnat percepțiile multora. Înainte de aceasta, se credea pe scară largă că această zonă era aridă. Ca răspuns, NASA a desfășurat sateliți de recunoaștere de înaltă tehnologie pentru a studia numărul de copaci din întreaga regiune a Africii de Vest. Aceștia au utilizat un algoritm sofisticat furnizat de cercetătorii de la Departamentul de Informatică al Universității din Copenhaga. Acest algoritm a permis computerelor să numere rapid copacii pe suprafețe mari și să determine rapid cantitatea totală. Studiul a relevat prezența uimitoare a 1,8 miliarde de copaci pe o suprafață de 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu o medie de 13,4 copaci pe hectar.

Fotografiile arată că mai multe regiuni din Africa de Vest au suferit transformări remarcabile, cu un număr mare de copaci care au răsărit în tot peisajul, distribuiți uniform pe terenul nisipos.
Merită menționat faptul că algoritmul furnizat de experții de la Universitatea din Copenhaga este de fapt un model de învățare profundă capabil să identifice alți copaci pe baza formei unui singur copac. Prin urmare, poate recunoaște automat mii de imagini din satelit de la sateliții NASA. În doar câteva ore, poate număra numărul de copaci din toate imaginile din satelit, generând astfel o hartă completă a copacilor.
Dacă ne-am baza pe numărătoarea manuală, probabil că ne-ar lua o viață întreagă sau chiar mai mult pentru a finaliza sarcina. Acest lucru demonstrează extraordinarul avantaj pe care progresele științei și tehnologiei îl aduc în multe domenii ale cercetării științifice.












